Ion Pascal Vlad – două apariţii editoriale de excepţie

 

 

De curând, poetul Ion Pascal Vlad a scos de sub tipar două noi apariţii editoriale, pe care le considerăm de excepţie. Şi asta nu numai pentru grafica excelentă ce le recomandă de la sine, ci mai ales pentru conţinutul lor. Un conţinut, ce demonstrează cu prisosinţă maturitatea artistică a autorului, un autor ce are ca principală caracteristică perfecţionismul.

  Ceea ce surprind de această dată este că poetul Ion Pascal Vlad abandonează, cel puţin în cele două noi apariţii editoriale, genul liric, pentru a ne uimi cu cel epic, din care abordează două specii literare prea puţin explorate şi prea puţin împlinite în literatura contemporană: eseul şi reportajul.

  Cunoscut în lumea literară ca un autor născut sub zodia versului, Ion Pascal Vlad abordează aceste două genuri literare cu mult aplomb, cu multă siguranţă de sine, reuşind să ofere cititorilor câteva secvenţe de autentică frumuseţe literară, reamintindu-ne plăcerea lecturii.

  În volumul de reportaje, “Călător în lumi paralele”(Editura “Măiastra”- Târgu Jiu, 2009) autorul ne prezintă lumile lui, şi ale noastre totodată,  aşa cum sunt ele, fără interferenţe, fără ascunzişuri sau perdele actoriceşti. Lumi ce uneori sunt dureroase, alteori seci, alteori profunde şi mereu, mereu reale ca dintr-un filon de viaţă ce arde la intensitate maximă. Sunt reportaje desprinse din lumea reală care merită citite, care merită să zăboveşti cu gândul asupra lor, pentru a afla taine, ce dincolo de cuvinte te lovesc cu sinceritatea lor debordantă.

  Cel de al doilea volum este unul de eseuri intitulat extrem de incitant, “Rugul din temniţă ”(Editura “Măiastra” - 2009). Nu este vorba de o temniţă – închisoare, în sensul uzual al cuvântului, ci de temniţa existenţei de zi cu zi, în care fără să vrem suntem cu toţii închişi. Poate pentru vecie, poate cu speranţa că într-o zi ne vom elibera fizic şi spiritual, pentru că autorul încearcă să ne dea o cheie pe care să o folosim, dacă vom învăţa acest lucru.

  Fie că e vorba despre activităţile cotidiene, despre politică sau mentalităţi perimate, realităţile pe care ni le înfăţişează autorul în aceste eseuri sunt cele pe care le întâlnim în fiecare zi, dar pe care nu reuşim să le percepem sau refuzăm să le vedem.

  În concluzie, volumele de proză ale lui Ion Pascal Vlad te îndeamnă la meditaţie, te îndeamnă la reflecţie şi te încântă. Este o provocare pe care autorul ne-o face şi căreia îi răspundem, cu simplu şi unicul gest pe care îl putem face, acela de a le citi, de a le înţelege.

 

 

Gheorghe Chirvasă, (“Informatia” noiembrie 2009)