Vreau să visez liniştit...

       Nu-mi vine să cred ce am auzit din gura unui prieten. Printre altele, amicul meu spunea că "pentru România, anul 2007 a fost anul tămbălăului media fără rost, creat special pentru a se gândi cât mai putini muritori la greutăţile primului an ca ţară membră a UE. Nici măcar explozia preţurilor nu a fost observată. Din punct de vedere economic, dacă se va merge tot pe aceeaşi linie ca până acum, 2008 va fi anul începutului dezastrului. Dar nu-i nimic, spunea amicul, fiind an electoral, casta politică prin trâmbiţele ei media va oferi foarte mult circ iar lipsa pâinii nu va crea o presiune a străzii căci românul e descurcăreţ şi va găsi singur o soluţie; mai Italia, mai Spania...o căpşună...o măslină... Găseşte el ceva, că d-aia e românul român, să se descurce, fără ajutorul guvernanţilor".
       Alo, bă, pesimistule, trezeşte-te, fă un duş scoţian şi priveşte cu încredere viitorul. El se află în faţă la tine. Gândeşte pozitiv că altfel o să intre la apă. Nu pot să înţeleg cum unii conaţionali gândesc atât de catastrofal. Pentru mine e destul să pornesc televizorul, să răsfoiesc ziarele şi revistele româneşti şi mă umplu de premii în bani şi obiecte de uz confuz. Nici nu ştiţi ce bine e, să ai bani. Cine mai cântă azi melodia Corinei, "Banii n-aduc fericirea", ar trebui ucis cu pietre. Se pare că eu am avut un noroc chior, că m-am născut pe acest pământ românesc, măreaţă vatră, a marilor premii, care încep să curgă de dimineaţă, odată cu imnul Deşteaptă-te române. Îmi fac o cafea şi aroma ei mă alintă suav. Dezlipesc eticheta de pe pungă şi câştig, rapid, prima mie de euroni.
       Vreau să vă spun despre tot ce am câştigat în anul 2007. Aşa cum am declarat şi în declaraţia de avere, pe care am trimis-o prietenilor mei de la fisc. Nu ca alţii, ştiţi voi care....Eu vreau să visez liniştit.... pe proprietăţile mele!
       Bunăoară, cu borşul magic, am câştigat un "4x4 cabrio", pentru fiul meu. Pe urmă am sărit, de nebun, pe pereţi şi peste traversele de cale ferată, am rămas curat, uscat şi am luat premiu o sută de mii de euro, spre deosebire de nevastă, care a câştigat numai cinzeci, deoarece, cocolino al ei era doar moale şi pufos, toată ziua. Ascultaţi ce vă spun, că nu mint. Păi, pe sutele astea de baroni milionari în euro şi în dolari apăruţi prin reviste, am bani să-i pun să-mi spele parbrizele. Nu la Opelul ăla de 17 ani. La maşinile câştigate cu capacele de la sticlele de bere! Am mai câştigat de cinci ori, câte zece combine frigorifice pline cu produse. Mestecă şi faci faţă distracţiei.
       De curând m-am mutat la vilă. Vilă câştigată, mai în vară, la detergentul ăla care spală bine şi frumos...ştiţi voi...ăla cu Ştefan Bănică. Unii invidioşi spun că sunt sărit de pe fix, că de ce am pavat curtea vilei cu telefoane mobile. Păi, d-aia mă, d-aia, că le-am câştigat moca. Mobilierul pentru vilă l-am primit cadou la un interactiv cu SMS-uri. Am luat trei dormitoare cu saltele "Relaxa" şi ca bonus, două manechine care fac reclamă la saltele.
       Am ajuns că nu mai prididesc să-mi număr capitalul. La marea răzuială mi s-a oferit o baie în şampanie, cu parteneră inclusă. După baie am primit cheile unei limuzine, faţă de care ruginitura lui domn` Becali, intră la categoria utilitarelor. La volanul limuzinei, am plecat până la un port din Mediterana, unde ne-am îmbarcat pe iahtul "Cristina", care a aparţinut familiei Onasis şi care poate fi câştigat la concursul cu iaurtul laxativ, pentru o digestie bună!
       Am mai cumpărat o maşină de spălat cu premii surpriză şi am încasat un milion de dolari. Nu am putut însă scăpa de o parteneră ocazională. A fost musai să o invit într-un sejur de neuitat, oferit cumpărătorilor a trei pubele, la hotelul "Trei păduchi"din Chişcădaga. Singuri într-o cameră cu pat matrimonial. Prieteni ştiu de ce !...Ca să nu vă mai spun câţi bani cash am cărat cu basculanta la bancă ! Sunt bani câştigaţi la marile trageri în piept de Valentin Day, Paştele cailor, Halloween şi de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Banii aceştia i-am dat cu împrumut la doi cămătari, cu o dobândă modică de 25% pe zi lumină şi noapte cu lună. Nu vă faceţi griji pentru mine. Cămătarii sunt oameni care se ţin de cuvânt, când e vorba de alţii.
       Nu înţeleg de ce unii sunt aşa mofturoşi şi nu le place în România !! Avem cea mai darnică ţară de pe glob. Trebuie să-ţi lipsească o doagă de la căpăţână să vrei să munceşti, când la fiecare pas, îţi vin marafeţii sub nas!
       În ceea ce mă priveşte, doar zilele trecute am avut o problemă ceva mai delicată: am rămas fără benzină pe drumul de centură. M-a scos însă din încurcătură un prieten, împrumutându-mă cu un litru de benzină. Aşa am ajuns până pe bulevardul Debranşaţilor, la proprietăţile mele. N-o să-l ţin mult cu datoria, doar până ies rezultatele la 6 din 49. Să vedeţi atunci rupere! Să vedeţi atunci câştig şi dezmăţ. Hai, pa!

Baftă tuturor pesimiştilor!
Vă pupă, cu bun simţ, pe portofel
Başcanu Ionel