- Bă, nene, spune repede care-i treaba, că mi se arde fleica de pe grătar...
- Puteți să ne spuneți ceva despre drepturile omului....?
- Da, pot. Știu ce drepturi am. Pot să-ți spun - dacă tot suntem la iarbă verde - că am dreptul să mă bucur de natură. Îmi place teribil apa asta curată. Am acest drept. La plecare, nimic nu mă împiedică să arunc peturile de bere și tot ce nu mai îmi trebuie, să le arunc cu bun simț,
în albia pârâului. Mă gândesc că și alții trebuie să aibă de lucru, nu numai eu. Am dreptul să vandalizez, devalizez, să defrișez (e pădurea mea, ce puii mei) să violez, depilez, să defilez, comentez, să înjur guvernul, parlamentul, pe mă-ta, pe tat-tu, pe cine vreau eu, ce puii mei...Nu am dreptul să stau în pușcărie. Sunt un om bolnav și am dreptul la un tratament uman. Am dreptul să fiu apărat. Din oficiu. Să nu mai facă milițienii ăștia ce vor cu mine.
Am dreptul să nu muncesc. Sclavia s-a desfințat demult. Statul are dreptul să mă întrețină, că de-aia e stat de drept. Am dreptul la pensia babacilor și la tot ce-au strâns în viața lor de rahat, cum și ei au avut dreptul să mă facă mare, deștept și frumos. Am drepturi câte vor mușchii mei, că nu (degeaba !?) au murit fraierii ăia la cafteala din 89! Am dreptul la asociere. Să am și eu gealații mei, gașca mea, că numai așa poți să bagi lumea în sperieturi prin cartierele României și să le spargi nara alora care se cred mai catolici decât papa. Dreptul la asociere e sfânt, nene, te umple de putere, ce ști mata!
Am dreptul să merg pe drumurile publice (și nu numai) pe unde vreau , cu ce vreau și cum vreau. Să trec pe verde, pe rosu, pe albastru... pentru mine nu contează culoarea. Nu sunt pictor. Am dreptul să mă plimb la miezul nopții cu Honda prin cartier, să o ambalez cât poate duce cablul și tobele lipsă. Mă distrează teribil când o fac să urle din toți bojocii. Mă simt minunăcios când iasă țăranii pe la geamuri, să mă privească, să mă aplaude!
Mă bucur mult și de dreptul de a asculta muzică. De care vreau și la câți decibeli vreau. Mă topesc după Guță, Vali de la Vâlcea, Adi Minune. Ăștia artiști, nene! Ți-o zic de îți merge până în fundul inimii.....
- Maestre, maestre...ne spuneți și câteva obligații?
- Ce-s alea, bă? Cu mine să vorbești pe românește. Te crezi șmecher? Poate vrei să-ți bag o căpățână la mâncătoare.... hai, fă pași...să-ți văd mersul...de fraier!
Ion Pascal Vlad