Cu niște ani în urmă, am fost criticat în termeni vulgari, de netipărit în limba română, de către o doamnă pentru un lucru pe care, de altfel, nu l-am făcut. Doamne, ce m-am înfuriat. I-am răspuns, ce-i drept cu o monedă mai fină, printr-un articol-eseu publicat într-un ziar.
Îmi este rușine de felul cum am procedat. Acum îmi dau seama că jumătate din cumpărătorii ziarului nici nu au văzut articolul. Jumătate din cei care, probabil, l-au citit l-au găsit o sursă de haz inocent. Jumătate din cei care, probabil l-au citit cu nesaț, a doua zi l-au uitat. Îmi dau seama că oamenii nu se gândesc la dumneavoastră sau la mine și nu le pasă de ce se spune despre noi. Se gândesc la ei înșiși - din zorii zilei până la miezul nopții. Sunt de o mie de ori mai preocupați de durerea lor de măsele decât de vestea morții mele sau a dumneavoastră!
Chiar dacă eu sau dumneavoastră suntem mințiți, ridiculizați, înșelați, înjunghiați pe la spate și trădați de fiecare al șaselea prieten mai apropiat - să nu ne lăsăm pradă autocompătimirii. Să ne aducem aminte, că exact asta I s-a întâmplat lui Isus. Unul dintre cei mai apropiați doisprezece prieteni ai Săi s-a transformat în trădător pentru un pumn de gologani! Unul din cei mai apropiați doisprezece prieteni ai Săi s-a lepădat de EL când Isus a dat de necaz, declarând de trei ori că nici măcar nu-l cunoaște - și a mai și jurat. Unul din șase! Asta I s-a întâmplat Mântuitorului. De ce ne-am aștepta, dumneavoastră sau eu, la un scor mai bun?
Desigur că a face o observație cuiva și a-i atrage atenția asupra unui defect pe care îl are nu este întotdeauna un lucru pozitiv. Ceea ce uită judecătorii este că nu oferă în același timp persoanei vizate și o soluție viabilă pentru problema cu care se confruntă. Doar a spune simplu "tu ai o problemă" nu înseamnă că respectivul și-a rezolvat problema. Culpabilizând pe cineva, criticând orbește, fără discernământ, răul este mai mare decât efectul dorit. În biblie se spune clar "de ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți la bârna din ochiul tău?"
Carl Gustav Jung denumind bârna "umbră" ajunge la concluzia că oamenii își proiectează propriile umbre asupra celorlalți. Un om care găsește în sine însuși tăria de a-și retrage proiecțiile asupra celorlalți, nejudecându-i, se va regăsi în "casa reflecției asupra lui însuși, a reculegerii interioare". Un astfel de om știe că "orice e strâmb în lume e strâmb în el însuși și dacă acum învață să se descurce cu umbra lui, atunci a făcut ceva efectiv pentru lume"
Un lucru vreau să fie clar: nu sfătuiesc pe nimeni să ignore orice critică. Vorbesc despre ignorarea criticilor nedrepte.
Când eram tânăr fecior sufeream de o timiditate îngrozitoare. Mă temeam de ce ar spune lumea. Îmi era atât de frică de critică încât nu aveam îndrăzneala vreunei inițiative, de nici un fel.
Înainte de a fi înrolat în oștirea română, la un pahar de Monsi (rachiu alb cu sirop), i-am vorbit tatălui meu despre temerile mele. După câteva clipe de gândire mi-a spus: Nu purta tu grijă de ce spune lumea, atâta timp cât știi, în inima ta, că ai dreptate. Nu poți să stai toată viața ca un bibelou chinezesc într-o vitrină. Fă ce simți în adâncul inimii tale că este corect - pentru că oricum vei fi dojenit. Dojenit pentru că faci, dojenit pentru că nu faci.
Povețele tatălui meu mi-au prin bine în armată, dar mai ales după. Însă, de vindecat de timiditate, în totalitate, m-am vindecat mult mai târziu. Deseori încercam să-i fiu pe plac primei persoane care ridica glasul împotriva mea. Dar chiar lucrul acesta, făcut în vederea reconcilierii, supăra pe altcineva! Apoi, când încercam să rezolv situația cu al doilea, se iscau și mai multe nemulțumiri!
Am descoperit în cele din urmă că, cu cât mă străduiam mai mult să împac lumea și să o aduc la sentimente mai bune - ca să scap de critici - cu atât îmi spoream numărul dușmanilor.
Așa că, în cele din urmă mi-am spus: dacă ridici capul din mulțime, vei fi criticat. Împacă-te cu ideea. Ai grijă însă, fă totul cât mai bine posibil. Deschide apoi umbrela și lasă ploaia de critici să treacă pe lângă tine, în loc să te ude pe ceafă.
Străduiți-vă și dumneavoastră să faceți lucrurile cât de bine puteți.
Deschideți apoi umbrela.
Ion Pascal Vlad